Mircea Damian (pseudonimul lui Constantin Matușă), se naște la 14 martie 1899, în comuna Izvoru. Urmează școala primară în satul natal, iar liceul la Slatina.
Prozator și publicist, Mircea Damian a fost un gazetar feroce, un scriitor incomod și un visător neînfricat, hotărât să spună adevărul, să demaște ipocrizia, să critice greșelile, să sfideze autoritatea și să-și păstreze conștiința curată. Să lupte pentru biata dreptate, înfruntând demn consecințele războirii permanente cu puternicii timpului, consecințe care au fost dintre cele mai grele: detenție în două rânduri la închisoarea Văcărești, sărăcie și numeroși dușmani.
Dicţionarul general al literaturii române îl caracterizează fără îndurare ca fiind arțăgos și cârcotaș. De la Gara de Nord și Calea Victoriei, trecând pe la Capșa, prin Lipscani, prin mahalale, până dincolo de mahalale, cu tramvaiul sau agale prin Parcul Carol, vizitând standurile scriitorilor de la Săptămâna Cărții sau oficiul de Stare Civilă, amețind în iureșul Halelor Centrale sau amuzându-se la cenaclul literar al maestrului Lovinescu, Mircea Damian umbla prin București ca un reporter ager și scria ca un îndrăgostit pătimaș.
S-a stabilit în cele din urmă la Bucureşti; lucrează în câteva redacţii, întemeiază şi conduce el însuşi Vitrina literară (1929-1934). Se lansează şi în literatură, ca autor de povestiri umoristice. În legătură cu ziarul său, București, Mircea Damian povestește:
La data de 13 mai 1941, Nichifor Crainic, ministrul propagandei naţionale a suspendat ziarul meu „Bucureşti”, sub pretext că avea o atitudine democratică. I-am trimis atunci o telegramă de protest, pe care găsind-o violentă şi jignitoare, deoarece amintea de viaţa lui imorală - a sesizat parchetul militar, care a şi ordonat încarcerarea mea la închisoarea Malmaison, pe data de 20 mai. După patru săptămâni am fost pus în libertate. Iar la 23 octombrie, când s-a judecat procesul la Secţia I a Curţii Marţiale, am fost condamnat la un an închisoare corecţională pentru "ofensa şefilor autorităţilor publice".
După război, scoate ziarul Fapta, avându-i colaboratori pe Cezar Petrescu și Camil Petrescu.
În 1945, sărac și bolnav, Mircea Damian n-a mai avut parte decât de doi ani de viaţă, până când a fost răpus de un cancer la gât, la 48 de ani, la 16 iunie.