Academician, jurist, istoric al Dreptului, s-a născut la 2 iulie 1908, în Corabia, județul Romanați, licențiat al Facultății de Drept din București, promoția 1929, iar din 1932, Doctor Laureat al Facultății de Drept din Paris.
Între anii 1936-1949 a fost profesor suplinitor de Drept Roman la Facultatea de Drept din Cernăuți, apoi din 1947-1951, profesor titular la Facultatea de Drept din Iași. Din anul 1969 a fost membru asociat al Academiei de Legislație din Toulose, iar din 1970, membru titular al Academiei de Științe Sociale și Politice din România. A fost Doctor Honoris Causa al Universității din Clermont-Ferrand (1972), membru corespondent al Academiei din Atena (1976), al Academiei Române (1991), iar din 1994 membru titular.
Specialist în Drept Roman, a adus o contribuție originală la cunoașterea protimisisului, în lucrarea Preemțiunea în Istoria Dreptului Românesc( 1965), distinsă cu Premiul Simon Bărnuțiu, al Academiei Române.
A fost profesor-asociat de Drept Roman la Facultatea de Drept din Nisa-Franța între 1971-1975. A participat al numeroase congrese internaționale și a ținut prelegeri în diverse facultăți de drept din străinătate.
A încetat din viață la 9 octombrie 1995, la București.
